- acesta este un blog destinat tuturor celor interesati de psihologie, psihoterapie si autocunoastere

marți, 10 noiembrie 2009

SPER in colaborarea cu AMPP

PROGRAM DE FORMARE ÎN
PSIHOTERAPIA EXPERIENŢIALĂ ŞI A UNIFICĂRII CENTRATĂ PE
ADULT – COPIL – CUPLU – FAMILIE

Programul se adresează licenţiaţilor în psihologie, psihopedagogie specială, asistenţă socială, medicină şi teologie.

Psihoterapia experienţială a unificării P.E.U. este o metodă holistică, centrată pe analiza de simbol, dezvoltare personală şi autoschimbare prin intermediul exerciţiului provocator, improvizaţiei şi meditaţiei creatoare cu suport artterapeutic şi expresiv. Este o terapie individuală şi colectivă (de grup, de familie şi organizaţională), atât pentru adulţi, cît şi pentru copii şi adolescenţi. Plasează în centrul preocupărilor dezvoltarea şi transformarea umană.

Consonanţe şi interferenţe teoretice cu: terapia analitică şi alte terapii psihodinamice, terapia gestalt, terapiile creative de grup, P.N.L., logoterapia, terapia transgeneraţională şi psihogenealogică, unele abordări transpersonale şi meditative, alte terapii experienţiale.

Program acreditat cu aviz profesional nr. RF – IIB2/19.06.2006
Pentru înscrieri şi informaţii suplimentare:
Psih. Ritta Nicoară: 0744 – 11.84.76
E-mail: asociatiampp@yahoo.com
Site: www.sper.ro, www.ampp.aaz.ro
LOCURILE SUNT LIMITATE !!!
0 inscriere

vineri, 2 octombrie 2009

SCHEMA THERAPY


Schema Therapy- o noua abordare integrativa in domeniul psihoterapiei
Schema Therapy este o noua forma de psihoterapie dezvoltata de Dr. Jeffrey YOUNG pentru tulburarile de tip borderline, depresia cronica si alte disfunctionalitati individuale si de cuplu.

Schema Therapy sau Terapia Schemelor integreaza in strategia terapeutica elemente specifice abordarilor cognitive, comportamentale, ale teoriei relatie-obiect si ale psihoterapiei gestaltiste.

Terapia Schemelor include patru concepte de baza: Schemele maladaptative timpurii; Domeniile Schemei; Stilurile de coping si Modelele Schemei.

Schemele maladaptaive (disfunctionale) timpurii sunt patternuri de functionare care s-au dezvoltat ca modalitati de functionare determinate de relatiile timpurii de atasament si experientele de viata.

Cele 5 Domenii ale Schemei prezinta nevoile de baza ale copilului. Cand aceste nevoi nu sunt satisfacute in copilarie, schemele dezvolta patternuri de viata disfunctionale (patogene). Cele 18 scheme cognitive disfunctionale sunt grupate in cinci domenii.

Stilul de coping este rezultatul adaptarii copilului la schemele cognitive si experientele de viata. Modelele Schemei reprezinta elementele emotionale si raspunsurile ajustate pe care le experientiem cu totii. Uneori modelul de schema este activat de situatia de viata la care suntem vulnerabili.

Obiectivele Terapiei Schemelor sunt: sprijinirea clientilor pentru a stopa utilizarea stilurilor de coping disfunctional si redobandirea emotiilor de baza; vindecarea schemelor timpurii; suport/psihoeducatie pentru a intrerupe perpetuarea schemelor disfunctionale si eventual atingerea nevoilor emotionale in viata de zi cu zi.

Psih. Gyorgy GASPAR
Asociatia Multiculturala de Psihologie si Psihoterapie
0 inscriere

duminică, 6 septembrie 2009

Stima de sine


CE ESTE STIMA DE SINE?

Cuvantul “stima” provine din termenul latin ce inseamna “a aprecia, a evalua”. Stima de sine inseamna cum ne apreciem pe noi insine.

Pentru a face asta, ar trebui sa raspundem la urmatoarele intrebari:
Imi place de mine?
Sunt de parere ca sunt o persoana de treaba?
Sunt o persoana ce merita iubire?
Merit sa fiu fericit(a)?
In adancul sufletului sunt de parere ca sunt o persoana de treaba?

Persoanele cu stima de sine scazuta raspund cu greu pozitiv la aceste intrebari. Poate ca si tu esti una dintre ele, daca este asa, ce se poate face?

Stima de sine este o conditie necesara, dar nu suficienta pentru a ne asigura bunastarea. Prezenta ei nu face ca viata sa fie mai lina, fara probleme. Chiar si oamenii cu stima de sine crescuta pot experimenta anxietatea, depresia sau teama, atunci cand sunt coplesiti de probleme pe care nu stiu sa le gestioneze.

Am putea privi stima de sine ca pe un „sistem imunitar” al constiintei. Un sistem imunitar bun nu-ti ofera garantia ca nu te vei imbolnavi niciodata, dar reduce vulnerabilitatea in fata bolii si poate imbunatati sansele de vindecare in cazul unei imbolnaviri. Acelasi lucru este valabil si d.p.d.v.psihologic. Cei cu respect de sine crescut se adapteaza mai usor, sunt mai flexibili in a se confrunta cu dificultatile vietii. Este imposibil sa ai prea multa stima de sine!

Stima de sine reprezinta un set de convingeri pe care le avem despre noi insine, un fel de “autoperceptie” si se refera la modul in care atitudinile, comportamentul, motivatia ne afecteaza judecata emotionala. Modelul stimei de sine este insusit foarte devreme, in copilarie. De exemplu incercarile nereusite ale unui copil de a face ceva ce nu reuseste ar putea sa-I afecteze stima de sine, dar daca dupa multe esecuri intr-un final reuseste, acest copil va “invata” atitudinea “pot face orice”.


CE NU ESTE STIMA DE SINE...

Este imposibil sa ai prea multa stima de sine! Oamenii aroganti si laudarosi au o stima de sine scazuta... Cei care se simt bine cu ei insisi si cu realizarile lor nu au nevoie sa spuna lumii intregi despre asta...

A avea succes, putere, sau a fi placut de catre ceilalti nu-ti confera automat si o stima crescuta de sine. De fapt, oamenii talentati si puternici care insa se indoiesc de valoarea lor interioara sunt adesea incapabili sa se bucure de realizari, indiferent cat de marete ar fi acestea.

Unii oameni cred ca stima de sine inseamna incredere - dar increderea este inclusa in aceasta - insa stima de sine inseamana mult mai mult. Exista foarte multi oameni, aparent destul de siguri pe ei, care sunt capabili de lucruri minunate, dar care au respect de sine scazut.

Multe persoane publice sunt incluse in aceasta categorie. Actori, comedianti si cantaretii in particular, ce emana multa siguranta atunci cand sunt pe scena, cu toate acestea, in particular sunt niste persoane foarte nesigure.Daca ne gandim la Printesa de Wales sau la Marlyn Monroe, am putea observa ca succesul public nu este o garantie pentru stima de sine.

Important:
Stima de sine este legata de ceea ce gandesti tu despre tine si nu de ceea ce gandesc ceilalti!

CONCLUZII - ‘stima de sine’ :
Retine ca nu esti ceea ce cred altii despre tine. Refuza sa asculti criticile care iti fac mai mult rau decat sa te ajute.
Scrie-ti pe o lista toate realizarile si succesele din trecut pana in prezent.
Intalneste-te cu oamei care care iti fac complimente sincere si care au o parere realista despre tine.
Tine un jurnal in care sa treci saptamanal toate realizarile, pentru a avea mereu proaspat in minte cat de capabil esti.
Inceteaza sa te mai plangi in prezenta celorlalti, vorbeste-le, mai bine, despre succesele tale.
Nu uita ca daca cineva te iubeste cu adevarat iti observa mai repede calitatile decat defectele. Fa o selectie printre oamenii care te inconjoara.
Repeta-ti zilnic ca ai dreptul sa fii fericit si iubit.

psih. Calin Secan
0 inscriere

sâmbătă, 29 august 2009

CONFERINTA INTERNATIONALA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA

0 inscriere

Formare in psihoterapie integrativa cu accent pe familie, cuplu si individ

Se pot înscrie la formarea în psihoterapie integrativă specialişti din următoarele domenii: psihologie, psihosociologie, sociopsihologie, psihopedagogie specială, asistenţă socială, pedagogie, medicină. De asemenea se pot înscrie studenţi din anii terminali.

Acreditare:- formarea este acreditată de Colegiul Psihologilor din România, conf. Legii 213/27.05.2004;
-formarea este acreditată şi supervizată de Asociaţia Europeană de Psihoterapie Integrativă, Anglia.

Certificare:Obţierea dreptului de liberă practică în specialitatea psihoterapeut (cod C.O.R. 244503) include:
- la sfârşitul Formarii de Bază, după 2 ani, în baza diplomei de absolvire eliberată de I.R.P.I., cursanţii vor primi din partea Colegiului Psihologilor din Romania, conform Legii Psihologului nr. 213/27.05.2004, art. 10, alineatul a), ATESTATUL DE LIBERĂ PRACTICĂ CA PSIHOTERAPEUT CU PRACTICĂ SUB SUPERVIZARE;
- după terminarea stagiului clinic de supervizare (anii III şi IV de formare), cursanţiilor li se va elibera de către Colegiului Psihologilor, conform Legii Psihologului nr. 213/27.05.2004, ATESTATUL DE LIBERĂ PRACTICĂ, PSIHOTERAPEUT INDEPENDENT.

Taxa de formare: 160 de euro/patru zile.
Frecvenţa modulelor: un modul la doua luni a câte 4 zile.

Persoană de contact şi coordonator de grup:Psih. Gyorgy GASPAR- reprezentant IRPI;
Tel. 0740362681;
E-mail: irpiformare@yahoo.com
0 inscriere

marți, 19 mai 2009

AMPP


ASOCIATIA MULTICULTURALA DE PSIHOLOGIE SI PSIHOTERAPIE

AMPP este prima entitate de acest gen din judeţul Satu Mare, care îşi propune să promoveze psihologia şi psihoterapia în plan naţional şi internaţional, trecând peste barierele culturale şi graniţele impuse de societate.




pentru informatii suplimentare accesati: www.ampp.aaz.ro
0 inscriere
Abonaţi-vă la: Postări (Atom)

NOU- Invat pentru familia mea

Prezentare Generală
Rolul de pãrinte implicã foarte multe cunoştinţe şi abilitãţi necesare zi de zi. Aceste cunoştinţe şi abilitãţi nu sunt înnãscute sau nu apar atunci când devii pãrinte. Fiecare dintre noi învãţãm sã fim pãrinţi de la cei din jurul nostru, de la pãrinţii noştrii, din informaţiile pe care le auzim sau le citim.

Acest program a fost dezvoltat pentru a oferi un sprijin pãrinţilor care îşi doresc sã ştie mai multe despre ceea ce ar putea sã facã pentru sãnãtatea şi starea de bine a copilului lor, şi implicit a familiei.

Cine poate participa?
Programul se adreseazã tuturor pãrinţilor care doresc sã susţinã dezvoltarea copilului, să-şi îmbunătăţească abilităţile parentale de disciplinare pozitivă sau ai cãror copii au dificultãţi emoţionale şi comportamentale de intensitate sub-clinică.

Structura programului
Şedinţa 1 Introducere- prezentarea programului;
Şedinţa 2 Conceptualizarea dezvoltării armonioase a copilului;
Şedinţa 3 Analiza funcţională a comportamentelor problematice;
Şedinţa 4 Patternurile de ataşament şi nevoile copilului;
Şedinţa 5 Comunicarea în funcţie de vârsta copilului;
Şedinţa 6 Structura familiei şi roul părintelui;
Şedinţa 7 Dezvoltare de abilitãţi – rezolvarea de probleme;
Şedinţa 8 Planificarea pentru situaţii cu grad ridicat de risc;
Şedinţa 9 Evaluarea progresului şi prevenirea recaderilor – I;
Şedinţa 10 Evaluarea progresului şi menţinerea schimbãrilor – II;
Încheierea programului.

Date tehnice?
Programul de psihoeducaţie pentru părinţi - are un numă de 10 şedinţe a câte 120 de minute, organizate bilunar. Un grup conţine un număr de 12 până la maxim 15 părinţi.
Inscrierea se face participand la interviu si completand formularul de inscriere la sediul IRPI. Taxa de participare la program este de 300 lei si se achita la inscriere.
Persoană de contact: Psih. Gyorgy GASPAR;
Locatia: Bucuresti str. Coltei nr. 42
Tel.- 0740362681;
E-mail.- irpiformare@yahoo.com.

NOU- Program de psihoeducatie in depresie

Psihoeducaţia în depresie este un nou program de educaţie şi învăţare dedicat persoanelor care se confruntă cu depresie.
pentru mai multe detalii accesati: http://www.psihotestari.aaz.ro/detaliat/5351/3703/Program-de-psihoeducatie-in-depresie

Psihologul tau

  • Psih. Calin SECAN - Satu Mare 0745889044
  • Psih. Alina PERSA- Satu Mare 0729033588
  • Psih. Gyorgy GASPAR- Bucuresti 0740362681
  • Psih. Irina RAVAS- Satu Mare 0743961692
  • Psih. Maria VERES- Satu Mare
  • Psih. Calin ROMNYUK - Baia Mare 0742151213
  • Psih. Caludia MARIAN- Baia Mare 0722607995
  • Psih. Ioana MURESAN - Zalau 0746083802
  • Psih. Mihaela CUC- Oradea 0745776487
  • Psih. Ildiko GAL- Cluj Napoca

Timpul PSI

Cartea saptamanii

Schema Therapy. A Practitioner’s Guide
By Jeffrey E. Young, Janet S. Klosko, Marjorie E. Weishaar: Guilford Press, New York, NY.
2003,


Schematherapy has got much attention in recent years. Especially cognitive behavior therapists have been interested in this approach, as they missed concepts for personality and
character disorders, which traditionally have been the focus of psychodynamic therapies. With this book, Jeff Young and coworkers intend to summarize the concept and describe
practical ways of doing schema therapy. The subtitle reads “A practitioner’s guide”. The reader will find an introductory overview, chapters on core concepts like schema assessment and education, cognitive strategies, experiential strategies, behavioural pattern-breaking, and the therapy relationship. This is followed by a description of specific treatment strategies for 18 different schemas and for borderline and narcissistic personality disorders. Therapists and especially cognitive behaviour therapists will find in this book everything they need to work with this very difficult group of patients, suffering from personality disorders. Apart from the use as treatment manual, the book is also of interest for readers with an interest in the theory and research of psychiatry, clinical psychology, and psychotherapy. Stimulating thoughts and interesting questions refer to the definition, understanding and
development of personality disorders or the definition of psychotherapy and especially schools of psychotherapy.
The authors discuss whether schema therapy is a form of cognitive psychotherapy or a separate treatment approach. Jeff Young is a long time coworker of A. T. Beck and has great part in the development of cognitive therapy. In so far it is not surprising that the language of this book on schema therapy uses the same terminology as earlier ones on cognitive therapy. The authors state themselves that there are “many points of similarity” with A. T. Beck’s model of cognitive therapy and some “subtle differences”. Schema therapy works with cognitive assessment, cognitive techniques, internal dialogues, behaviour change methods, or home work assignments and can therefore be seen as an extension of cognitive therapy on the area of personality disorders. Therefore, in order to correctly apply schema therapy, a general training in cognitive therapy seems to be appropriate. What are the new aspects? Firstly, there is an extended understanding of cognitive schemata. They have always been a core concept in cognitive psychotherapy. Jeff Young sets them in relation to early childhood experiences, similar
to psychodynamic concepts. Additionally he points to new developments in neurobiology and mood research which show that the brain structure is developing depending on experiences in early life, that this forms the emotionality of a person and this then decides about what a person thinks and how he or she perceives the world over the life span. The question is whether schema therapy can help to give empirical evidence to these assumptions. Another interesting question is
whether there are 18 maladaptive schemata, and whether they are valid not only for the American but also other cultures. The maladaptive schema, as described by Jeff Young give a helpful guideline and the author himself discusses that there also could be other schemata. So the question is, whether schema therapy should not better be defined on how to explore the special schema of an individual patient instead of trying to answer which of the 18 schema might best
apply to this patient. Another question is, what the delineation of 18 schema means for the classification of personality disorders in DSM or ICD. Should there be 18 disorders?

Mental Health News

Google Translate